• LIMITE RO


  •   
  • FileName: st14146-re02.ro08.pdf [read-online]
    • Abstract: Funda iei Madariaga din martie 2008; i cu privire la libertatea mass mediei în cadrul seminarului ... neajunsurile legate de libertatea mass mediei. În octombrie 2007, s a deplasat în ...

Download the ebook

CO SILIUL Bruxelles, 27 noiembrie 2008 (4.12)
U IU II EUROPE E OR. en
14146/2/08
REV 2
COHOM 105
RAPORT
Subiect: Raport anual al UE privind drepturile omului pe anul 2008
14146/2/08 REV 2 GC/ao 1
DG E HR LIMITE RO
CUPRI S
1. Introducere............................................................................................................................. 7
2. Instrumente şi ini iative ale UE în ări ter e ............................................................................ 9
2.1. Ac iuni comune, pozi ii comune şi opera ii de gestionare a crizelor............................... 9
2.2. Rolul reprezentantului personal al SG/ÎR pentru drepturile omului.............................. 21
2.3. Planuri de ac iune în cadrul PEV................................................................................. 23
2.4. Orientările UE privind drepturile omului..................................................................... 26
2.5. Demersuri şi declara ii ................................................................................................ 27
2.6. Dialogurile şi consultările referitoare la drepturile omului........................................... 28
2.6.1. Dialogul cu China referitor la drepturile omului ................................................. 30
2.6.2. Dialogul cu Iranul referitor la drepturile omului ................................................. 31
2.6.3. Dialogul cu statele din Asia Centrală referitor la drepturile omului .................... 32
2.6.4. Dialogul dintre UE şi Uniunea Africană referitor la drepturile omului................ 33
2.6.5. Consultări referitoare la drepturile omului cu Federa ia Rusă ............................. 34
2.6.6. Consultările troicii privind drepturile omului cu SUA, Canada, Japonia,
Noua Zeelandă şi ările candidate....................................................................... 35
2.7. Clauzele privind drepturile omului din acordurile de cooperare cu ările ter e.............. 37
2.8. Activită i finan ate prin instrumentul european pentru democra ie şi drepturile
omului (EIDHR) ......................................................................................................... 38
3. Ac iunile Parlamentul European în domeniul drepturilor omului .......................................... 41
4. Chestiuni tematice................................................................................................................ 51
4.1. Pedeapsa cu moartea................................................................................................... 51
4.2. Tortura şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante ........................ 54
4.3. Drepturile copilului..................................................................................................... 61
4.4. Copiii şi conflictele armate ......................................................................................... 64
4.5. Apărătorii drepturilor omului ...................................................................................... 66
4.6. Drepturile femeii şi egalitatea de şanse între femei şi bărba i....................................... 68
4.7. Traficul de persoane.................................................................................................... 73
4.8. CPI şi combaterea impunită ii ..................................................................................... 76
4.9. Drepturile omului şi terorismul ................................................................................... 80
4.10. Drepturile omului şi afacerile...................................................................................... 82
14146/2/08 REV 2 GC/ao 2
DG E HR LIMITE RO
4.11. Democra ie şi alegeri .................................................................................................. 84
4.12. Drepturile economice, sociale şi culturale ................................................................... 93
4.13. Dreptul la dezvoltare................................................................................................... 98
4.14. Libertatea religioasă sau a credin ei........................................................................... 100
4.15. Dialogul intercultural ................................................................................................ 103
4.16. Azil, migra ie, refugia i şi persoane strămutate.......................................................... 107
4.17. Rasismul, xenofobia, nediscriminarea şi respectul pentru diversitate ......................... 111
4.18. Drepturile persoanelor care apar in minorită ilor ....................................................... 112
4.19. Persoanele cu handicap ............................................................................................. 115
4.20. Aspecte legate de popula ia indigenă......................................................................... 116
5. AC IUNEA UE ÎN CADRUL FORURILOR INTERNA IONALE ................................. 119
5.1. Cea de a 62-a reuniune a Adunării Generale a Organiza iei Na iunilor Unite............. 119
5.2. Consiliul Organiza iei Na iunilor Unite pentru drepturile omului .............................. 121
5.3. Consiliului Europei ................................................................................................... 129
5.4. Organiza ia pentru Securitate şi Cooperare în Europa................................................ 131
6. ASPECTE SPECIFICE FIECĂREI ĂRI.......................................................................... 133
6.1. ările candidate şi poten ial candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană........... 133
6.2. Politica europeană de vecinătate (PEV)..................................................................... 143
6.3. Rusia şi Asia Centrală ............................................................................................... 163
6.4. Africa ....................................................................................................................... 169
6.5. Orientul Mijlociu şi Peninsula Arabică...................................................................... 177
6.6. Asia .......................................................................................................................... 180
6.7. America Latină şi regiunea Caraibilor ....................................................................... 196
7. ANALIZA EFICIEN EI AC IUNILOR ŞI INSTRUMENTELOR UE............................. 201
8. CONCLUZII...................................................................................................................... 208
ANEXA I.................................................................................................................................... 210
ANEXA II ................................................................................................................................. 214
ANEXA III ................................................................................................................................. 215
LISTA ABREVIERILOR ........................................................................................................... 216
14146/2/08 REV 2 GC/ao 3
DG E HR LIMITE RO
PREFA Ă
An de an, Uniunea Europeană îşi dezvoltă şi îşi consolidează ac iunile în direc ia promovării şi
garantării respectării drepturilor omului în întreaga lume. Cel de al zecelea raport anual al UE
privind drepturile omului este o dovadă a acestui angajament permanent. Promovarea drepturilor
omului este una din cele mai dezvoltate fa ete a rela iilor externe ale Uniunii Europene.
Principalul obiectiv al prezentului raport este informarea unui public cât mai larg cu putin ă, atât în
Europa, cât şi dincolo de frontierele Uniunii, în legătură cu ac iunile UE de promovare a drepturilor
omului în lume.
Raportul acoperă perioada iulie 2007 - iunie 2008. În timpul celor douăsprezece luni, s-au
înregistrate progrese reale cu privire la drepturile omului.
Încheierea reformei Consiliului pentru drepturile omului şi adoptarea procedurilor sale de
func ionare ar trebui să permită acestui organ al ONU să abordeze de acum înainte aspecte de fond.
Acesta este un forum unic în care se regăsesc laolaltă reprezentan i ai statelor, exper i şi membri ai
societă ii civile. Uniunea Europeană este pe deplin hotărâtă să îşi facă auzită vocea în cadrul
Consiliului şi să depună eforturi pentru a îi asigura o func ionare eficientă. Consiliul pentru
drepturile omului şi-a demarat activitatea cu hotărâre, dar to i actorii, în special statele membre ale
Consiliului, ar trebui să colaboreze cu bună-credin ă astfel încât această nouă institu ie să fie în
măsură să îşi îndeplinească mandatul şi să se ridice la înăl imea aşteptărilor publicului. Prima
jumătate a anului 2008 a fost marcată de primele reuniuni vizând evaluarea periodică universală
(EPU), un mecanism inovator al Consiliului pentru drepturile omului de examinare a situa iei
drepturilor omului în fiecare ară din lume, care invită toate statele să îşi asume angajamente de
fond în vederea îmbunătă irii protec iei drepturilor omului.
Pedeapsa cu moartea este în regresie. Rwanda şi Uzbekistan au abolit pedeapsa cu moartea şi astfel
numărul statelor care au abolit pedeapsa cu moartea a ajuns la 135. În Statele Unite, statul New
Jersey a fost primul state din SUA din 1965 încoace care a declarat ilegală pedeapsa cu moartea.
Uniunea Europeană rămâne hotărâtă să îşi continue eforturile în acest domeniu. UE salută adoptarea
de către 104 ări, în cadrul celei de a 62-a Adunări Generale a Organiza iei Na iunilor Unite, a unei
rezolu ii care invită la un moratoriu privind pedeapsa cu moartea în vederea abolirii pedepsei
capitale.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 4
DG E HR LIMITE RO
Justi ia interna ională a înregistrat progrese. Arestarea lui Jean-Pierre Bemba şi a lui Radovan
Karadžić şi punerea sub acuzare de către Curtea Penală Interna ională a lui Thomas Lubanga,
Germain Katanga şi Mathieu Ngudjolo, foşti conducători ai grupurilor armate din Republica
Democratică Congo, acuza i de crime de război şi de crime împotriva umanită ii, reprezintă un pas
înainte semnificativ către eliminarea impunită ii în cazul încălcărilor masive ale drepturilor omului.
Uniunea Europeană sprijină ac iunea Cur ii Penale Interna ionale.
Ac iunea UE în domeniul drepturilor omului este consolidată în mod constant. Pe baza orientărilor
sale, UE intervine, atunci când este posibil, prin demersuri şi declara ii diplomatice, atunci când o
persoană este condamnată la moarte, torturată, încarcerată în virtutea opiniilor sau a convingerilor
sale sau atunci când se află sub amenin are. UE acordă o aten ie deosebită promovării drepturilor
copilului şi va extinde în curând sfera ac iunilor sale pentru a include situa ia femeilor care sunt
victime ale violen ei.
UE promovează drepturile omului atunci când participă la gestionarea crizelor. Acestea sunt luate în
considerare în mod activ atunci când sunt planificate, conduse şi evaluate opera iile PESA. Anumite
misiuni includ exper i cu responsabilită i în domeniul drepturilor femeii sau al situa iei copiilor
afecta i de conflictele armate.
Pe lângă interven ii, atunci când este necesar, ca măsură de urgen ă pentru prevenirea încălcărilor
drepturilor omului, Uniunea Europeană inten ionează să acorde prioritate dialogului şi cooperării.
UE doreşte să colaboreze în continuare strâns cu organiza iile societă ii civile. În prezent, UE este
implicată în peste treizeci de dialoguri şi consultări privind drepturile omului cu ări ter e de pe cinci
continente, iar acest număr creşte rapid, semn al importan ei crescânde acordate drepturilor omului
în rela iile interna ionale. Pe lângă programele de cooperare derulate de statele membre, Comisia a
consolidat instrumentul european pentru democra ie şi drepturile omului, care dispune în prezent de
un buget anual de circa 140 milioane euro.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 5
DG E HR LIMITE RO
Lupta pentru drepturile omului este o luptă pe termen lung. În numeroase regiuni ale lumii, situa ia
continuă să fie îngrijorătoare: în Republica Democratică Congo, unde violen a sexuală în masă este
utilizată ca armă de război, în Darfur, unde comunitatea interna ională se străduieşte încă să pună
capăt actelor de brutalitate la care este supusă popula ia civilă, în Myanmar, care a fost martora unei
represiuni brutale în septembrie 2007 şi unde autorită ile nu au putut oferi un răspuns adecvat în
momentul catastrofei umanitare provocate de trecerea ciclonului Nargis. În Sri Lanka, popula ia
civilă este principala victimă a ciocnirilor dintre autorită i şi mişcările separatiste. În Coreea de
Nord şi în alte ări, regimurile autoritare şi represive se men in la putere şi nu in seama de
drepturile omului.
În acest an în care sărbătorim 60 de ani de la Declara ia Universală a Drepturilor Omului, 15 ani de
la Declara ia de la Viena şi a 10-a aniversare a Declara iei ONU privind apărătorii drepturilor
omului, este important să ne amintim că drepturile omului sunt universale şi nu pot depinde de
afacerile interne ale unui stat, fie el din Europa sau din afara ei. Toate drepturile civile, politice,
economice, sociale şi culturale sunt indivizibile, interdependente şi se sus in reciproc.
Pentru a fi mai eficientă, Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze şi mai mult unitatea de
ac iune. Sperăm că acest raport, pe lângă faptul că reprezintă o sursă de informa ii, va sprijini
procesul de reflec ie asupra modalită ilor prin care putem consolida în continuare coeren a
ac iunilor noastre, sporindu-le astfel eficien a.
Bernard Kouchner
Ministrul Afacerilor Externe al Fran ei
Preşedintele Consiliului Uniunii Europene
Javier Solana
Înalt Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună
Secretar General al Consiliului Uniunii Europene
Benita Ferrero-Waldner
Membru al Comisiei Europene responsabil cu rela iile externe şi politica europeană de vecinătate
14146/2/08 REV 2 GC/ao 6
DG E HR LIMITE RO
1. I TRODUCERE
Respectarea drepturilor omului, a libertă ilor fundamentale, a democra iei şi a statului de drept
reprezintă temelia Uniunii Europene. Pacea, securitatea sau dezvoltarea durabilă nu pot exista în
absen a drepturilor omului. UE este convinsă că drepturile omului reprezintă un motiv de
preocupare legitim şi o responsabilitate majoră pentru comunitatea interna ională. Prin urmare, UE
acordă o importan ă deosebită respectării drepturilor omului, atât în interiorul grani elor sale, cât şi
în afara acestora.
Cel de al zecelea raport anual al UE privind drepturile omului acoperă perioada 1 iulie 2007 - 30
iunie 2008. Raportul are drept obiectiv prezentarea unei imagini globale a politicilor şi a ac iunilor
Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului. Prin aceasta, raportul conferă transparen a şi
vizibilitatea necesare interac iunii dintre UE şi societatea civilă. De asemenea, raportul ar trebui să
faciliteze măsurarea şi evaluarea eficien ei ac iunii UE1.
Prezentul raport are drept scop prezentarea ac iunilor UE în domeniul drepturilor omului în rela ia
cu ările ter e, în cadrul organismelor multilaterale şi cu privire la anumite aspecte tematice
specifice. Raportul nu se doreşte a fi exhaustiv; dimpotrivă, se concentrează pe aspectele în legătură
cu care ac iunea UE a fost cea mai semnificativă, fapt ce ar trebui să faciliteze lectura raportului.
UE dispune de o serie de instrumente pentru promovarea respectării drepturilor omului în lume.
Până în prezent, UE a elaborat şase seturi de orientări: privind pedeapsa cu moartea, privind tortura,
privind dialogurile referitoare la drepturile omului cu ările ter e, privind copiii şi conflictele armate,
privind apărătorii drepturilor omului şi, anul trecut, privind drepturile copilului. În 2005, UE a
adoptat de asemenea Orientările cu privire la promovarea respectării dreptului interna ional
umanitar. UE pune în aplicare diferitele orientări prin intermediul unor ac iuni specifice (cum ar fi
campania mondială de demersuri împotriva torturii). UE ini iază demersuri diplomatice acolo unde
drepturile omului sunt încălcate. UE se implică în dialoguri politice sau legate în mod specific de
drepturile omului cu ări ter e (în prezent, peste treizeci de dialoguri). UE finan ează instrumentul
european pentru democra ie şi drepturile omului (EIDHR);
1
A se vedea capitolul 7., Analiza eficien ei ac iunilor i instrumentelor UE.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 7
DG E HR LIMITE RO
La nivel multilateral, Uniunea Europeană este activă în cadrul Consiliului pentru drepturile omului
(CDO) şi în cadrul Adunării Generale a Organiza iei Na iunilor Unite. În perioada de raportare,
Consiliul pentru drepturile omului a organizat a şasea, a şaptea şi a opta sesiune ordinară, precum şi
trei sesiuni speciale privind încălcările drepturile omului în Teritoriul Palestinian Ocupat, privind
situa ia drepturilor omului în Myanmar (organizată la cererea UE) şi privind dreptul la hrană. UE a
sprijinit cu succes prelungirea mandatelor raportorilor speciali privind situa ia drepturilor omului
din anumite ări (Haiti, Sudan, Burundi, Liberia, Coreea de Nord, Myanmar, Somalia) sau privind
chestiuni tematice specifice (de exemplu, protec ia drepturilor omului în cadrul combaterii
terorismului, apărătorii drepturilor omului, minorită ile). În cadrul celei de a opta sesiuni a CDO,
UE a ini iat de asemenea adoptarea unei rezolu ii privind situa ia drepturilor omului în Myanmar, în
special în urma trecerii ciclonului Nargis, în care condamnă încălcarea drepturilor omului în
Myanmar şi îndeamnă guvernul din Myanmar să coopereze pe deplin cu comunitatea interna ională
pentru a pune capăt acestor încălcări.
UE a sprijinit de asemenea lansarea evaluării periodice universale, un mecanism inovator al
Consiliului pentru drepturile omului care examinează situa ia drepturilor omului în fiecare ară la
intervale de patru ani, evaluări la care au acceptat să se supună mai multe state membre. În acest
context, UE se va asigura că recomandările făcute de diferitele comitete ONU sunt luate în
considerare în mod adecvat în cadrul discu iilor şi că ONG-urile sunt implicate pe deplin în
momentul adoptării rapoartelor de evaluare.
În cadrul celei de a 62-a sesiuni a Adunării Generale a Organiza iei Na iunilor Unite, UE a ini iat o
declara ie prin care 95 de ări de pe toate continentele au solicitat un moratoriu în vederea abolirii
pedepsei cu moartea. Această ini iativă a fost urmată de o rezolu ie privind pedeapsa cu moartea,
adoptată de 104 de ări, în mare parte datorită unei campanii active organizate de Uniunea
Europeană şi de al i coautori ai rezolu iei. Acest lucru reprezintă un succes istoric în procesul de
abolire universală a pedepsei cu moartea. UE a ac ionat de asemenea pentru a asigura adoptarea
unor rezolu ii privind situa ia drepturilor omului în anumite ări (Myanmar, Coreea de Nord, Iran,
Belarus), şi a unei rezolu ii privind drepturile copilului (în cooperare cu ările din America de Sud şi
din Caraibi) care stabileşte mandatul reprezentantului special în domeniul violen ei asupra copiilor.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 8
DG E HR LIMITE RO
Pozi ia unică ocupată de Uniunea Europeană în lume o determină să se angajeze cu fermitate în
protejarea şi promovarea drepturilor omului. Victimele încălcărilor aşteaptă ca UE să se implice
pentru a pune capăt nedreptă ilor la care sunt supuse zi de zi. Apărătorii drepturilor omului aşteaptă
sprijin din partea UE pentru eforturile lor neîncetate de promovare a drepturilor omului. Prezentul
raport arată modul în care Uniunea Europeană se străduieşte să răspundă acestor aşteptări prin
eforturi necontenite şi prin intermediul unui număr important de instrumente de care dispune.
2. I STRUME TE ŞI I I IATIVE ALE UE Î ĂRI TER E
2.1. Ac iuni comune, pozi ii comune şi opera ii de gestionare a crizelor
Prezenta sec iune oferă o imagine de ansamblu actualizată a ac iunilor comune şi a pozi iilor
comune, precum şi a opera iilor de gestionare a crizelor în desfăşurare în perioada de raportare.
Ac iunile comune vizează anumite situa ii în care este considerată necesară ac iunea Uniunii. În
perioada de raportare, UE a adoptat o serie de ac iuni comune relevante pentru drepturile omului.
Ac iunile comune respective privesc în principal numirea unor reprezentan i speciali ai UE (RSUE)
şi opera iile civile şi militare de gestionare a crizelor.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 9
DG E HR LIMITE RO
În perioada de raportare, cei unsprezece reprezentan i speciali ai UE în func ie au acoperit
următoarele regiuni:
• Afganistan (Francesc Vendrell, numit la 25 iunie 2002)2,
• regiunea Marilor Lacuri Africane (Roeland van de Geer, numit la 15 februarie 2007)3,
• Uniunea Africană (Koen Vervaeke, numit la 6 decembrie 2007)4,
• Bosnia şi Her egovina (Miroslav Lajčák, numit la 18 iunie 2007)5,
• Asia Centrală (Pierre Morel, numit la 5 octombrie 2006)6,
• Kosovo (Pieter Feith, numit la 4 februarie 2008)7,
• Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (Erwan Fouéré, numit la 17 octombrie 2005)8,
• Orientul Mijlociu (Marc Otte, numit la 14 iulie 2003)9,
• Moldova (Kálmán Mizsei, numit la 15 februarie 2007)10,
• Caucazul de Sud (Peter Semneby, numit la 20 februarie 2006)11
• Sudan (Torben Brylle, numit la 19 aprilie 2007)12.
Pozi iile comune vizează în principal măsurile restrictive rezultate fie în urma unei obliga ii impuse
de o rezolu ie a Consiliului de Securitate al Organiza iei Na iunilor Unite, fie ca o măsură autonomă
a UE. Sanc iunile aplicate urmăresc îndeplinirea unor obiective specifice ale PESC, specificate la
articolul 11 al TUE, care includ, fără însă a se limita la, promovarea respectării drepturilor omului şi
a libertă ilor fundamentale, democra ia, statul de drept şi buna guvernare.
2
Ac iunea comună 2002/496/PESC a Consiliului din 25 iunie 2002, JO L 167, 26.6.2002, p. 12.
3
Ac iunea comună 2007/112/PESC a Consiliului din 15 februarie 2007, JO L 46, 16.2.2007, pp. 79–82.
4
Ac iunea comună 2007/805/PESC a Consiliului din 6 decembrie 2007, JO L 323, 8.12.2007, pp. 45–49.
5
Decizia 2007/427/PESC a Consiliului din 18 iunie 2007, JO L 159, 20.6.2007, pp. 63–64.
6
Decizia 2006/670/PESC a Consiliului din 5 octombrie 2006, JO L 275, 6.10.2006, p. 65–65.
7
Ac iunea comună 2008/123/PESC a Consiliului din 4 februarie 2008, JO L 42, 16.2.2008, pp. 88–91.
8
Ac iunea comună 2005/724/PESC a Consiliului din 17 octombrie 2005, JO L 272, 18.10.2005, pp. 26–27.
9
Ac iunea comună 2003/537/PESC a Consiliului din 21 iulie 2003, JO L 184, 23.7.2003, p. 45–45.
10
Ac iunea comună 2007/107/PESC a Consiliului din 15 februarie 2007, JO L 46, 16.2.2007, pp. 59–62.
11
Ac iunea comună 2006/121/PESC a Consiliului din 20 februarie 2006, JO L 49, 21.2.2006, pp. 14–16.
12
Decizia 2007/238/PESC a Consiliului din 19 aprilie 2007, JO L 103, 20.4.2007, pp. 52–53.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 10
DG E HR LIMITE RO
Uniunea Europeană se străduieşte în continuare să îşi îmbunătă ească procedurile atunci când aplică
sanc iuni autonome ale UE sau adăugiri ale UE la listele de sanc iuni ale ONU, inând seama în
special de obliga iile privitoare la dreptul la un proces echitabil, la obliga ia de motivare şi la
dreptul la protec ie juridică eficientă.
Opera iile de gestionare a crizelor: chestiuni legate de drepturile omului şi prevenirea
conflictelor
În domeniul prevenirii conflictelor, UE a continuat să îşi dezvolte instrumentele de prevenire pe termen
scurt şi lung a conflictelor. „Raportul anual privind activită ile UE în cadrul prevenirii conflictelor,
inclusiv punerea în aplicare a programului UE pentru prevenirea conflictelor violente”, detaliază
progresele înregistrate în acest domeniu13.
Chestiunile legate de drepturile omului, inclusiv egalitatea de şanse între femei şi bărba i şi
copiii afecta i de conflictele armate (CAAC), au dobândit o importan ă crescândă în contextul
opera iilor şi misiunilor de gestionare a crizelor şi au început să fie incluse în mod sistematic în
planificarea şi desfăşurarea tuturor opera iilor/misiunilor PESA, precum şi evaluate ulterior în cadrul
proceselor de asimilare a experien ei. De asemenea, a existat o cooperare mai strânsă în privin a acestor
aspecte cu RSUE, ale căror mandate cuprind în prezent dispozi ii specifice care vizează abordarea
aspectelor legate de drepturile omului, a aspectelor legate de egalitatea de şanse între femei şi bărba i şi a
chestiunilor legate de CAAC. Mai multe opera ii/misiuni PESA prevăd acum competen e cu privire la
egalitatea între femei şi bărba i. În opera ia EUFOR Ciad/RCA, consilierul pe probleme de egalitate de
şanse între femei şi bărba i numit în cadrul statului major opera ional organizează, printre altele, ac iuni de
formare privind egalitatea între femei şi bărba i şi a propus o structură cuprinzătoare de monitorizare şi de
raportare. Misiunea EULEX Kosovo dispune de o unitate pentru drepturile omului şi egalitatea de şanse
între femei şi bărba i care asigură nu numai respectarea de către politicile şi deciziile EULEX Kosovo a
standardelor referitoare la drepturile omului şi la egalitatea de şanse dintre femei şi bărba i, dar constituie,
de asemenea, un punct central pentru plângerile tuturor păr ilor ter e cu privire la posibile încălcări ale
codului de conduită. EUSEC RD Congo şi EUPOL RD Congo au acelaşi consilier pe probleme de
egalitate de şanse între femei şi bărba i, precum şi acelaşi expert pentru drepturile omului/copiii şi
conflictele armate, iar consilierul pe probleme de egalitate de şanse între femei şi bărba i din EUPOL
Afganistan oferă consiliere autorită ilor afgane privind politica de egalitate de şanse între femei şi bărba i
în cadrul poli iei na ionale afgane.
13
http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st10/st10601.en08.pdf.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 11
DG E HR LIMITE RO
Sinteza documentelor relevante în domeniul abordării integrate a drepturilor omului şi a egalită ii de
şanse între femei şi bărba i în cadrul PESA, care a fost recomandată de COPS în iunie 2007 ca un
instrument de referin ă pentru activită ile viitoare de planificare şi derulare a misiunilor şi
opera iilor PESA, precum şi în scopuri de formare, a fost publicată (în iunie 2008) într-o versiune
declasificată14 [ca urmare a eforturilor sus inute ale celor trei preşedin ii (Germania, Portugalia,
Slovenia)].
S-a subliniat în continuare importan a integrării egalită ii de şanse între femei şi bărba i,
precum şi a intensificării eforturilor de punere în aplicare a RCSONU 1325 şi a documentelor UE
corespunzătoare, în special în vederea înregistrării unor progrese concrete în acest domeniu pe
teren. În acest sens, a fost elaborat un studiu în timpul preşedin iei slovene privind „Consolidarea
reac iei UE referitoare la aspectele legate de femei şi conflictele armate”.
În ceea ce priveşte chestiunile legate de CAAC şi de punerea în aplicare în continuare a RCSONU
1612, un studiu comandat de preşedin ia slovenă cu privire la „Intensificarea reac iei UE la situa ia
copiilor afecta i de conflictele armate”, precum şi o revizuire, pe baza unui chestionar, şi
modificările concrete ale documentului de control al Consiliului pentru integrarea protec iei copiilor
afecta i de conflictele armate în opera iile PESA au subliniat obiectivul consolidării în continuare a
punerii în aplicare a acestuia pe teren15.
Gestionarea crizelor: activită i opera ionale
În perioada de raportare, activitatea opera ională în domeniul gestionării crizelor a continuat să se
dezvolte, atât în domeniul civil, cât şi în cel militar. UE desfăşoară o gamă largă de misiuni civile şi
militare pe trei continente, cu obiective variate cum ar fi men inerea păcii şi monitorizarea punerii
în aplicare a procesului de pace, consilierea şi asisten a în sectoarele militar, poli ienesc,
monitorizarea frontierelor şi statul de drept. Alte misiuni sunt în pregătire.
14
http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/hr/news144.pdf
15
A se vedea capitolul 4.4., Copiii şi conflictele armate.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 12
DG E HR LIMITE RO
Orientul Mijlociu - Asia Centrală
Promovarea democra iei, a drepturilor omului şi a statului de drept sunt domenii-cheie de interes în
cadrul rela iilor UE cu Irak. Din iulie 2005 şi până acum, prin intermediul misiunii integrate de
sprijinire a statului de drept în Irak (EUJUST LEX), UE a asigurat 72 de cursuri de formare şi
12 detaşări în scopul acumulării experien ei profesionale în state membre ale UE, formând peste
1650 de înal i func ionari ai for elor de poli ie, ai sistemului judiciar şi ai serviciilor penitenciare din
Irak. În urma unei prelungiri ini iale în 2006, la sfârşitul anului 2007 UE a hotărât o nouă prelungire
a misiunii până la 30 iunie 2009, moment până la care aproximativ 2 000 de irakieni vor fi fost
forma i. UE ar putea analiza posibilitatea extinderii misiunii la activită i la nivel na ional.
RSUE pentru Afganistan, Francesc Vendrell, a demisionat la 31 august 2008. Noul RSUE, Ettore
Francesco Sequi, a fost numit începând cu 1 septembrie 200816. Mandatul său, care se încheie la 28
februarie 2009, este de a contribui la punerea în aplicare a declara iei comune UE-Afganistan şi a
Pactului pentru Afganistan, precum şi a rezolu iilor relevante ale ONU. Un obiectiv-cheie este
favorizarea instituirii unui stat afgan democratic, responsabil şi durabil, cu un accent deosebit pe
securitate şi stabilizare, pe buna guvernare, pe reforma sectorului judiciar şi de securitate, pe
drepturile omului, pe democratizare şi pe justi ia tranzi ională.
Impunitatea actuală şi trecută cu privire la încălcările drepturilor omului în Afganistan continue să
submineze eforturile de creare a unui serviciu de poli ie „de încredere şi eficient”. Astfel cum este
definit în CONOPS EUPOL AFGHA ISTA , unul dintre obiectivele reformei poli iei na ionale
afgane (ANP) este respectul institu ional pentru şi aderarea la dreptul interna ional umanitar,
precum şi cooperarea cu Comisia independentă pentru drepturile omului din Afganistan (AIHRC).
În acest sens, unul dintre obiectivele strategice ale misiunii este, în conformitate cu standardele
interna ionale, asisten a şi sprijinul pentru crearea unui serviciu de poli ie în care cetă enii au
încredere, care ac ionează cu integritate în cadrul statului de drept şi care respectă drepturile omului.
Aspectele legate de drepturile omului au fost integrate şi în alte obiective strategice ale EUPOL.
16
Ac iunea comună 2008/612/PESC a Consiliului din 24 iulie 2008, JO L 197, 25.7.2008, pp. 60-62.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 13
DG E HR LIMITE RO
A fost numit un consilier pe probleme de drepturile omului la statul major din Kabul. A fost
elaborat un plan de ac iune al misiunii privind drepturile omului. În februarie, s-a derulat o anchetă
a consilierilor pe probleme de poli ie ai EUPOL desfăşura i în afara Kabulului, ceea ce a constituit
baza pentru planificarea ulterioară a integrării drepturilor omului în activită ile EUPOL din
provincii. Consilierul EUPOL pe probleme de drepturile omului colaborează de asemenea
îndeaproape cu echipa EUPOL pe probleme de stat de drept în privin a chestiunilor legate de
dreptul penal afgan pentru a asigura conformitatea cu standardele interna ionale referitoare la
drepturile omului în cadrul proceselor de revizuire a modificărilor legii poli iei, a proiectului de lege
privind combaterea răpirilor şi a traficului de persoane, şi a codului de procedură penală. EUPOL
cooperează cu parteneri-cheie interna ionali şi afgani [UNAMA, UNICEF, UNODC, OIM, Comisia
independentă pentru drepturile omului din Afganistan (AIHRC), ministerul de interne şi alte
ministere] la nivel strategic pentru a dezvolta structuri institu ionale şi cooperare interagen ii privind
drepturile omului.
Misiunea de Poli ie a Uniunii Europene pentru teritoriile palestiniene (EUPOL COPPS) a
dezvoltat colaborarea reînnoită cu poli ia civilă palestiniană (PCP), restructurând anumite proiecte
de asisten ă care fuseseră înghe ate la începutul anului 2006 şi consolidându-şi permanent pozi ia de
principal interlocutor şi coordonator interna ional al asisten ei pentru PCP. Pe baza strategiei de
ac iune a UE convenită în noiembrie 2007, UE a aprobat în iunie 2008 extinderea activită ilor
misiunii la sectorul justi iei penale. Conferin a de la Berlin din 24 iunie 2008 a confirmat sprijinul
finan atorilor interna ionali pentru PCP şi EUPOL COPPS prin dona ii însemnate acordate în mod
special pentru punerea în aplicare a proiectelor elaborate de PCP în cooperare cu misiunea.
În urma preluării de către Hamas a Fâşiei Gaza în iunie 2007, EUBAM Rafah17 nu s-a întors la
punctul de trecere a frontierei de la Rafah (RCP), dar a rămas în aşteptare întreaga perioadă. În
2008, Egiptul a ini iat negocieri pentru redeschiderea RCP, fără să reuşească să ob ină un acord
între Fatah, Hamas şi Israel. Pentru a răspunde schimbărilor situa iei opera ionale, personalul
misiunii a fost redus la 18 membri interna ionali, dar a rămas gata de redesfăşurare la RCP în cel
mai scurt timp, în cazul în care sunt îndeplinite condi iile politice şi de securitate.
17
http://www.eubam-rafah.eu/portal/
14146/2/08 REV 2 GC/ao 14
DG E HR LIMITE RO
Africa
În conformitate cu Rezolu ia 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al ONU, care a aprobat
desfăşurarea în Ciad şi în Republica Centrafricană a unei prezen e multidimensionale şi a
autorizat Uniunea Europeană să furnizeze o componentă militară, la 28 ianuarie 2008 UE a lansat
opera ia militară de tranzi ie în estul Ciadului şi în nord-estul Republicii Centrafricane (EUFOR
Ciad/RCA). Această opera ie se desfăşoară în cadrul politicii europene de securitate şi apărare, pe o
perioadă de un an de la data la care a fost declarată capacitatea opera ională ini ială (15 martie
2008).
Desfăşurarea opera iei EUFOR Ciad/RCA reprezintă expresia concretă a angajamentului Uniunii
Europene de a ac iona în scopul îmbunătă irii securită ii în regiune, în special în estul Ciadului şi în
nord-estul Republicii Centrafricane, contribuind la protec ia refugia ilor şi a persoanelor strămutate
în interiorul ării (PSI), facilitând furnizarea de ajutor umanitar, ajutând la crearea condi iilor pentru
ca persoanele strămutate să se întoarcă de bunăvoie la locul lor de origine, cu sprijinul Programului
Comisiei Accompagnement à la Stabilisation de l'Est du Tchad, precum şi contribuind la asigurarea
securită ii şi a libertă ii de operare a MINURCAT. În conformitate cu mandatul său, EUFOR
Ciad/RCA va continua să ac ioneze într-o manieră impar ială, neutră şi independentă. Desfăşurarea
a fost salutată de către guvernul Ciadului şi de către cel al Republicii Centrafricane.
Uniunea Europeană şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru procesul de tranzi ie din Republica
Democratică Congo (RDC). La 15 februarie 2007, Consiliul a numit un nou RSUE pentru
regiunea Marilor Lacuri Africane, Roeland van de Geer. În cadrul misiunilor sale frecvente în
regiune, RSUE abordează cu regularitate şi energie chestiunile legate de drepturile omului.
În urma misiunii anterioare EUPOL Kinshasa (încheiată la 30 iunie 2007), UE a lansat EUPOL RD
Congo (1 iulie 2007) pentru a sprijini aspectul poli ienesc al reformei sectorului de securitate,
precum şi legăturile sale cu domeniul justi iei. EUPOL RD Congo a fost prelungită cu un an şi se
pregăteşte să desfăşoare o prezen ă în estul ării.
14146/2/08 REV 2 GC/ao 15
DG E HR L


Use: 0.3755